În ciuda faptului că sprijinul financiar acordat de stat este unul consistent, dar şi a faptului că interesul manifestat de cumpărători fată de produsele ecologice este în continuă creştere, în j ud eţul Neamţ foarte puţini sunt cei care au ales să practice agricultura "bio". De fapt, numărul acestora este absolut insignifiant, dacă îl raportăm la numărul total a exploataţiilor agricole funcţionale. În evidenţa Direcţiei Agricole Neamţ se regăsesc numai 16 producători care oferă pe piaţă produse ecologice - miere de albine, fructe de pădure, plante medicinale, lapte şi caşcaval.
Tari la fructe de pădure
În segmentul de producţie vegetală, în Neamţ se cultivă sau recoltează nu grâu sau cartofi, ci fructe de pădure şi plante medicinale. Cel mai mare operator bio este Direcţia Silvică Neamţ, care recoltează şi procesează ecologic peste o mie de tone de fructe de pădure în fiecare an (afine, mure, măceşe, coacăze, zmeură, fragi, vişine şi mere). Tot pe acest segment, pe piaţă au apărut şi doi producători individuali - Constantin Micu (Târgu-Neamţ), care cultivă cătină albă pe 3,7 hectare, respectiv Clara Ştefănecu (Ruginoasa), care cultivă afine pe 4,9 hectare. În fine, la Staţiunea de Dezvoltare Agricolă Secuieni se cultivă, pe 1,6 hectare de teren, plante medicinale în sistem ecologic. De remarcat ar fi că avem în judeţ şi o firmă care cultivă porumb în condiţii de securitate biologică. este vorba despre sociatatea Beesarsen Piatra-Neamţ, care deţine un lot de 5 hectare.
Mierea e la putere
Majoritatea fermierilor care au ales agricultura ecologică se ocupă de creştrea albinelor. Sunt înregistraţi ca producători de miere ecologică sau aflaţi în perioada de conversie Laviniu Apostoae (Târgu-Neamţ, 300 de familii de albine), Iulian Vieru (Icuşeşti, 106 familii), Vasile Doroftei (Târgu-Neamţ, 50 de familii), Romeo Popa (Piatra-Neamţ, 74 de familii), Adrian iacob (Târgu-Neamţ, 81 de familii) şi Anton Gherca (120 de familii).
Văcuţe furajate natural
Deşi este foarte greu să rezişti tentaţiei de a furaja animale în regim industrial, folosind tot soiul de "adjuvanţi" în hrana animalelor, o societate agricolă şi un crescător individual şi-au luat inima în dinţi şi îşi hrănesc vacile doar cu furaje obţinute prin tehnologii care nu implică utilizarea de fertilizanţi chimici. Este vorba despre SC CVB Centea Poiana Teiului (care are 56,56 hectare de fâneaţă bio, de pe care adună hrana pentru 20 de vaci) şi despre Gheorghe Munteanu (Bălţăteşti), care are 25,8 hectare de păsune liberă de chimicale şi 40 de vite.
De bună seamă, o parte din producţia de lapte obţinut ecologic merge la secţia de producţie din Târgu-Neamţ a firmei Dorna SA. Acolo unde se produc, anual, cam 400 de tone de caşcaval afumat sau neafumat.
| < Anterior | Următor > |
|---|
