Realitatea Media

* bărbatul a primit 25 de lei pentru a face o declaraţie falsă, în faţa instanţei * aceasta a dus la condamnarea unui om la trei ani de închisoare, pentru vătămare corporală gravă * din fericire, magistraţii băcăuani au sesizat eroarea şi l-au achitat pe învinuit

Auzim, deseori, în diverse medii, despre procese (penale sau civile) în care diverse persoane depun mărturii mincinoase, în schimbul unor sume de bani. Prea puţini sunt cei care au răspuns în faţa legii pentru faptul că au minţit în instanţă. Prea mulţi sunt, însă, cei care au avut de suferit de pe urma "orbirii" judecătorilor care nu au analizat suficient probele din dosarele respective şi au dat sentinţele "după ureche". Din fericire, există instanţe superioare la care pot fi atacate sentinţele judecătorilor pietreni şi nemţeni, iar atunci când cei care împart dreptatea în judeţul nostru au greşit, este rândul judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău să ia decizia corectă. Preţul unui martor depinde de importanţa financiară a procesului, adică de valoarea daunelor cerute şi primite de partea vătămată. Nu ştim care este cea mai mare sumă cu care a fost plătit vreun martor care a minţit într-o cauză, însă vă prezentăm, în cele ce urmează, cazul unui bărbat care, pentru 25 de lei (costul aproximativ al unui baton de salam) a jurat strâmb şi, astfel, a contribuit la condamnarea pe nedrept a unui nemţean.

Alba-neagra cu mărturiile

Personaje în acest proces, care a durat peste şapte ani şi s-a terminat la sfârşitul anului trecut, sunt C.M. (acuzat de vătămare corporală gravă), B.C. (parte vătămată) şi martorul L.T.. Speţa pe care urmează să o prezentăm succint face parte din raportul de jurisprudenţă al Curţii de Apel Bacău, document în care sunt analizate mai multe sentiţne date greşit de judecătorii diverselor instanţe din judeţul Neamţ. Pe scurt, C.M. a fost condamnat de magistraţii nemţeni la trei ani de puşcărie şi la plata de daune în valoare de peste 20.000 de lei, acuzat fiind că l-a bătut pe consăteanul B.C. (din comuna Dumbrava Roşie) până l-a făcut neom. Numai că sentinţa dată de judecătorii noştri s-a bazat, printre altele, şi pe declaraţia martorului ocular L.T.. Martor care, în momentul când procesul a ajuns în faza de recurs, a recunoscut că minţise în schimbul a 25 de lei.

Drept urmare, pe fond, nemţeanul acuzat de vătămare corporală gravă a fost achitat. Aceasta este povestea, iar în continuare puteţi citi şi motivaţia dată de judecătorii băcăuani în sentinţa de achitare: "Pe linia declaraţiilor contradictorii se înscrie şi martorul L.T., care iniţial face referire la o bucată de metal cu care inculpatul ar fi lovit în cap partea vătămată, aspect neverificat şi trecut total sub tăcere de organele de urmărire penală, pentru ca ulterior să recunoască faptul că nu a fost de faţă şi a depus mărturie mincinoasă la îndemnul lui B.C., care l-a şi răsplătit cu suma de 250.000 de lei vechi. În consecinţă, instanţa de recurs nu poate acorda credibilitate

declaraţiilor iniţiale ale acestui martor, în faţa primei instanţe continuând să susţină că nu a văzut nimic din conflict. Toţi ceilalţi martori sunt indirecţi, unii dintre ei vin să relateze cum au aflat de la martorul L.T. că partea vătămată a fost lovită de inculpat, în condiţiile în care acesta recunoaşte că nu a fost de faţă, mai mult, a primit bani şi alte foloase pentru a declara

mincinos. Bineînţeles că inculpatul şi alte rude ale sale nu constituie probe pe care să se poată sprijini acuzarea. Prin urmare, pornind de la unele fapte probatorii de necontestat şi analizând, în principal, cele relatate de persoanele implicate în conflict, Curtea de Apel Bacău consideră că la dosar nu există probe de vinovăţie a inculpatului, probe care să aibă forţa necesară răsturnării prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură C.M.. Mai mult, există probe că acuzaţia adusă de partea vătămată se bazează pe răzbunare,

iar nu pe fapte reale. La acestea se adaugă momentul de sinceritate pe care B. C. (parte vătămată - n.r.) l-a avut în declaraţia dată organelor de urmărire penală, în care recunoaşte că mobilul plângerii penale îl reprezintă răzbunarea faţă de fosta soţie şi fiul acesteia, întrucât l-a părăsit şi i-ar fi sustras bani şi alte bunuri, iar internarea sa se datorează unei căzături libere cu lovire de corp dur. În sfârşit, motivaţia sa ascunsă este confirmată şi de

martorul L.T. care demască încercarea lui B.C. de a-şi preconstitui probe în acuzarea fostei soţii şi a celor apropiaţi ei. Pentru aceste considerente, faţă de concluzia Curţii, în sensul că leziunea ce a condus la internarea victimei nu a fost produsă de inculpat, analiza celorlalte motive de recurs apare ca lipsită de interes judiciar. Prin urmare, calea de atac promovată de C.M. este întemeiată, motiv pentru care va fi admisă, iar pe fond va fi achitat inculpatul".