Realitatea Media

* "Atunci când omul suferă, îşi doreşte mai cu ardoare să trăiască", declară Doru Adămoae, preşedintele Fundaţiei "Speranţa Doraly"

Pentru persoanele cu handicap locomotor şi somatic care se întâlnesc la Fundaţia "Speranţa Doraly" din Piatra-Neamţ, fiecare zi reprezintă o luptă câştigată cu singurătatea.

Cei mai mulţi dintre ei au avut o viaţă normală, lipsită poate chiar şi de griji. Destinele lor s-au schimbat radical în urma unor accidente sau afecţiuni grave. "Cunoaştem o doamnă care a fost cadru didactic, iar acum are probleme locomotorii. Nu a mai ieştit din casă de ani de zile. A fost descurajată de atitudinea oamenilor care au început să o privească în alt mod sau să strige după ea pe stradă atunci când se deplasa în scaunul cu rotile. Acum stă izolată, dar îsi ocupă timpul cu tot felul de activiăţi creative. Pictează foarte frumos, iar în perioada următoare vrem să o ajutăm să organizeze o expoziţie cu cele mai reuşite lucrări", a declarat Doru Adămoae, preşedintele Fundaţiei "Speranţa Doraly".

La sediul fundaţiei, în cartierul Precista, aceste persoane nu doar că îşi petrec într-un mod plăcut timpul ci învaţă să socializeze, să-şi exprime sentimentele şi chiar să vorbească." A venit la noi un tânăr care cu ajutorul nostru a învăţat să vorbească. Chiar am fost plăcut surprinşi să aflăm că de când a început să vorbească aparţinătorii i-au procurat şi un telefon mobil" , adaugă cu mândrie Doru Adămoae. Nu au specialişiti în logopedie care să-i ajute. Simplu fapt că se întâlnesc, că se cunosc şi îşi împărtăşesc necazurile îi ajută enorm. Astfel conştientizează că nu sunt singuri. Că unii au acelaşi probleme sau poate chiar altele mai mari, dar reuşesc să le facă faţă. "Am câteva proiecte pe care vreau să le pun în practică. Este foarte important să prevenim marginalizarea acestor oameni prin oferirea unui cadru adecvat în care să se desfăşoare activităţi de recuperare, consiliere şi petrecere a timpului liber. Contează enorm să le redăm încrederea. Tocmai de aceea aş dori să aduc la fundaţie un psiholog şi un logoped care să-i consilieze şi să lucreze cu ei" a precizat preşedintele Fundaţie "Speranţa Doraly".

De-a lungul timpului, reprezentanţii fundaţiei au reuşit să închie o serie de parteneriate. Unul, mai vechi, a fost reînnoit. " Cu Biblioteca «G.T.Kirileanu» colaborăm foarte bine de mult timp. Acum împreună cu Dan Iacob lucrăm la o piesă de teatru pe care vrem să o jucăm în faţa prietenilor noştri cât mai curând. Un alt parteneriat este cel cu Protopopiatul Piatra-Neamţ. Vrem ca o dată pe lună, la sediul nostru să vină un preot care să ne vorbească şi chiar să ofere consiliere. La rândul lor preoţii, cunoscând situaţia familiilor din parohie, ar putea să-i îndrume către noi pe cei care au probleme. Pentru un om bolnav legătura cu credinţa este foarte strânsă", spune Doru Adămoae.

Toate lucrurile realizate la sediul fundaţiei, aflat la parterul unui bloc de pe strada Emil Costinescu, s-au făcut cu mult efort şi cheltuială. La final rămâne satisfacţia lucrului bine făcut şi bucuria celor pentru care fundaţia reprezintă salvarea de la singurătate şi izolare. O parte dintre persoanele cu deficienţe neuro-motorii aleg să se refugieze în lectură. " Avem peste 100 de cărţi şi promisiune că fondul nostru de carte se va mări. Cătălina Glodan, o tânără care se exprimă cu dificultate dar care ştie să lucreze pe calculator ţine evidenţa cărţilor împrumutate, iar Vasile Pop, un alt membru al fundaţiei păstrează evidenţa într-un registru. Sunt persoane foarte sensibile şi talentate. Avem o tânără care compune versuri. Cele mai multe dintre poeziile ei sunt triste pentru că izolarea a făcut din ea o fiinţă introvertită. Am vrea să publicăm versurile ei, dar e greu să găsim o editură care să accepte să facă acest lucru la un preţ nu prea mare", a adăugat Doru Adămoae. De altfel este suficient să citesc titlurile poeziilor scrise de Camelia Cosma pentru a-mi da seama că într-adevăr în sufletul acestei fete este multă mâhnire. "Dureri","Dor" sau "Ochiul şi lacrima" sunt câteva dintre acestea.

Zilnic, astfel de persoane trec pragul Fundaţiei "Speranţa Doraly". Afecţiunile de care suferă le-au schimbat percepţia asupra vieţii, iar acum apreciază lucrurilor care contează cu adevărat. Unii sunt lipsiti de speranţă şi se simt marginalizaţi dar cu toate acestea îşi "duc crucea" cu o demnitate exemplară.