* creştinii ortodocşi merg la biserică pentru a participa la slujba de sfinţire a apei
Vineri, în Săptămâna Luminată, ortodoxia sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce datează din a doua jumătate a primului mileniu creştin. Astăzi, preoţii săvârşesc a doua sfinţire a apei. Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.
Se spune că, înainte de a ajunge împărat, Leon cel Mare (457-474) se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. A întâlnit un orb rătăcit, care l-a rugat să-i dea apă şi să-l călăuzească spre cetate. La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i: "Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi, luînd cu mâinile apă tulbure, potoleşte setea orbului, şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi". Leon a făcut întocmai, iar orbul a început să vadă. După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli şi a tămăduit diferite răni, molime şi alte suferinţe.
Biserica ridicată de Leon se vede şi azi la Constantinopole, oraş cunoscut acum ca Istanbul. Puţin mai târziu, spune legenda, chiar împăratul Justinian (527-565), împăratul cel mare al Bizanţului, care suferea de o boală grea, a dobândit de la izvor vindecare. Mulţumind pentru aceasta Fecioarei Maria, el a ridicat o biserică şi mai mare. În vremea urmaşilor lui, izvorul şi-a continuat darul de minuni. Iar după alţi mulţi ani, la izvor s-a arătat un semn încă şi mai mare! "Căci s-a stârnit atunci un cutremur crunt, iar biserica cea mare a început să se surpe cu totul, pe mulţimea strânsă înăuntru. S-a arătat atunci chiar Fecioara Maria, care a ţinut cu mâinile Ei biserica, până ce oamenii s-au salvat toţi", spune cartea cu vieţile sfinţilor. În amintirea acelui izvor miraculos de la Constantinopole, care dăinuieşte şi azi şi mai săvârşeşte încă minuni, vinerea Izvorului Tămăduirii a devenit o sărbătoare a Maicii Domnului - iubită ca un "Izvor" binefăcător revărsat peste oameni. Maica revărsându-se peste noi, prin mijlocirea apei.
Apa cu puteri tămăduitoare
Biblia vorbeşte despre faptul că bolnavii care au căutat ajutorul lui Iisus au fost vindecaţi. Miraculoasele vindecări din diferite locuri sfinte sunt realităţi dovedite. Iar rolul binefăcător al agheasmei sfinţite este astăzi binecunoscut. Duminica şi la zile de sărbătoare, trebuie să bem 27 de înghitiţuri de apă sfinţită în ziua de Izvorul Tămăduirii. Agheasma luată numai după terminarea slujbei de la biserică, în prima vineri de Paşte, când este Izvorul Tămăduirii, are mare putere de vindecare şi opreşte intrarea unui mare număr de lucrări ale magiei albe sau negre.
Tradiţii
În această zi, la biserici se oficiază slujba de sfinţire a apei, sau Agheasma Mică, pe care oamenii o beau dimineaţa, pentru întărire trupească şi sufletească. Mulţi creştini ies astăzi la mormintele celor dragi pentru a da de pomană, a îngriji locurile de vec. şi a-şi aminti că, ceea ce au fost cândva cei morţi, vor ajunge şi ei atunci când lumânarea vieţii se va stinge. Astăzi se face sfinţirea apei mici, în biserici sau în fântâni şi izvoare, iar în unele părţi, preoţii fac şi sfinţirea caselor credincioşilor.
| < Anterior | Următor > |
|---|
