Nu vorbim de politică, nu vorbim de fotbal (prea se pricepe toată lumea la astea)! Conversăm de dragul conversaţiei, pornind de la subiectele propuse de voi. Aştept scrisorile voastre în fiecare zi, scrisori în care să-mi povestiţi despre ce vreţi voi, apoi discutăm despre subiect şi o să cerem şi câteva păreri. (CELE MAI FRUMUŞELE LE ŞI PREMIEM!)
Când eram mică, îmi plăceau foarte mult romanele SF apocaliptice, în care era povestit în detalii macabre sfârşitul lumii - fie că roboţii se revoltau şi ne ucideau pe toţi, fie că izbucnea războiul atomic şi muream toţi de cancer (tehnologia a progresat suficient pentru a ne putea oferi acelaşi rezultat şi în vremuri de pace, graţie telefonului mobil şi E-urilor). Ei bine, aceeaşi atmosferă lugubră am văzut-o în ultima săptămână şi la ştiri, din cauza unui popă american avid de publicitate. Colac peste pupăză, a început să erupă iar un blestemat de vulcan islandez cu nume de echipă care poate bate Dinamo la orice oră.
De parcă nu erau suficiente băbuţele din piaţă care periodic îşi şoptesc în nodul de la batic "Vine sfârşitul lumii, maică!" (chiar n-am înţeles niciodată de ce Evanghelistul Ioan a băgat în Apocalipsă îngeri cu trâmbiţe şi nu bătrânele de la coada la roşii ieftine, care sunt de zece ori mai pricepute la nenorociri şi dezastre decât cel mai competent arhanghel), am văzut că prin diverse oraşe au apărut şi panouri publicitare cu emoţionantul mesaj. Ce ni se promitea: "Vine cutremurul!", "Vine tsunami!", "Vine asteroidul!", "Începe războiul!", "Ne-acoperă cenuşa!" şi inevitabilul "Vom asista la un fenomen de răcire globală" (sigur, noi nu suntem în stare să ne dăm seama când vine o criză economică, în schimb încălzirea sau răcirea globală n-au nici un secret pentru noi).
Noroc că în ultimii ani guvernanţii ne-au călit aşa încât românii noştri nu prea au băgat în seamă alarma generală. Unii mai practici şi-au zis că, dacă tot vine coana Apocalipsa în vizită să o primească cu casa curată, aşa că s-au apucat de curăţenie prin apartament şi prin boxă. Gabriel Ştefanache nici măcar curăţenia n-a putut s-o ducă la capăt. Nu l-a surprins Apocalipsa, ci o ştire veche de 13 ani:
"Am dat s-arunc o colecţie de Evenimentul Zilei de prin 1998 când mi-au căzut ochii pe-o ştire din lumea necuvântătoarelor. Nu, nu era celebra găină care a născut pui vii, ci «O veveriţă se luptă cu mai multe ciori, pentru a-şi apăra prietenul mort». Redactorul pentru ştiri cu animăluţe drăguţe, după cum scrie, pare că a trăit mulţi ani printre veveriţe: «Veveriţele sunt cunoscute pentru agresivitatea lor atunci când sunt ameninţate ele sau membrii familiei» (probabil dacă ai o prietenă veveriţă şi o suni ca să-i spui că te desparţi de ea, imediat ţi-l dă pe tac-su la telefon care te anunţă că ştie unde stai, o să vină peste tine să-ţi rupă picioarele şi o să aibă grijă nici să nu mai lucrezi în oraşul ăsta).
Şi cum tragedia micuţei creaturi nu era suficientă pentru o ştire de calitate, redactorul pentru animăluţe mici şi mijlocii a adăugat şi o tuşă de emoţie: «Cel mai probabil, veveriţa moartă a fost călcată de o maşină. Cu toate că animalul nu mai trăia, prietenul său nu a dorit să îl lase pradă grupului de ciori pofticioase».
Pe lângă faptul c-am abandonat subit munca la care mă înhămasem, articolul respectiv mi-a stârnit două nelămuriri. Prima: de unde a tras autorul concluzia că veveriţa a fost călcată de maşină? A fost el acolo, scria în certificatul medico-legal, i-a zis purtătorul Cătălina Bădeanu? Şi a doua: de unde ştia că ciorile erau «pofticioase»? Poate erau flămânde. Le-a auzit el zicând: «Măi, mi-e o poftă de veveriţă de înnebunesc, dacă nu mănânc în următoarele cinci minute, leşin!»?
Cel mai tare însă era subtitlul ştirii: «Veveriţele fac orice din dragoste, chiar să înfrunte animale periculoase». Dincolo de faptul că sigur nu ştiaţi că veveriţele îşi conduc viaţa după versurile lui Meatloaf, probabil vă întrebaţi de când e cioara un animal periculos. Păi, pentru om n-o fi, dar de unde ştiţi voi că redactorul respectiv era om? Dacă, de exemplu, era o omidă? Cine ştie ce mai angaja Cristoiu la Evenimentul Zilei numai să-i aducă ştiri de senzaţie."
De mult spun, cu nostalgie, că astăzi nu se mai face presă adevărată. Ce vremuri! Ce ştiri! Ce obiceiuri! Acuma stăm toţi şi aşteptăm să ne cadă sfârşitul lumii, pară mălăiaţă.
Scrieţi-i lui Dani pe adresa Piatra-Neamţ, str. Calistrat Hogaş, nr. 39 sau pe e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
| < Anterior | Următor > |
|---|
