S-au scris pagini întregi despre dilema pe care-o trăiesc românii la căpătâiul porcului, de câţiva ani, la fiecare Ignat. Cuţitul sau pistolul? Nimeni nu poate zice în ce variantă e mai "uman": când porcul e înjunghiat pe viu, ori atunci când mai întâi e electrocutat sau împuşcat în cap? "Gazarea" e o soluţie mai de viitor. Deşi survine la două luni de la Ignat, discuţia nu-i deloc depăşită.
Gândiţi-vă că mâine poimâine vine Paştele, trebuie să tăiaţi mielul şi iarăşi o să vă adânciţi în dilemă. Oricum, am avut un motiv extrem deserios că să mă aplec asupra acestui subiect. E vorba de scrisoarea pe care ne-a trinis-o Virgil Diaconu, din Piatra-Neamţ:
"Acţiunea pe care v-o povestesc s-a petrecut în satul Mitocu Bălan, comuna Crăcăoani. Ion şi Vasile sunt doi ţărani care au participat la cursurile intensive de asomare a porcului.
- Ioane, mă ajuţi mă să tai porcul?
- Măi Vasile, tu n-ai înţeles că acuma porcul nu se mai înjunghie, acuma se eutanasiază?
- Se eutana... ce mă?
- Se electrocutează cu şoc electric, sau se gazează, mă incultule, se vede c-ai dormit la cursuri. Sau măcar îi dai c-o lopată în cap ca să-l anesteziezi, dacă n-ai cloroform şi pe urmă-l împuşti în cap când doarme.
- Măi Ioane, mă ajuţi mă ca să asasinez porcul, ori nu?
- Mă, eu te ajut, dar numai după normele europene, că altfel ne pun ăştia de la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară să plătim cât nu face.
-Păi atunci să-ncercăm să-l electrocutam. Firele alea de pe stâlpii de înaltă tensiune au peste 5.000 de volţi. Dar cum facem să-l urcăm până acolo?
- Măi Vasile gândeşte-te la ceva mai simplu. Nu-nţelegi că n-avem voie să stresăm animalul? Tu ai auzit de camerele de gazare de la Auschwitz?
-Bineinteles c-am auzit, măi Ioane. Dar ce-are asta cu porcul meu?
- Păi moartea prin asfixierea cu gaz e considerată moarte uşoară. Se încadrează în normele europene.
- Şi care-o să fie camera de gazare?
- Cum care, măi Vasile. Bucătaria. Dăm drumul la gazele de la butelie, băgam porcul în bucătarie şi aşteptam.
- Că bine zici, măi Ioane. Pentru ideea asta meriţi jumatate din pomana porcului.
Zis şi făcut. Trecem peste partea cu introdusul animalului în bucătarie, parte care a necesitat confecţionarea unui ham şi momirea porcului cu ajutorul unui film porcos şi cu floricele de porumb ca să se binedispună. Dupa fix o oră si 45 de minute, timp în care animalul a băut şi două beri şi a râgâit ca un porc cei doi au reuşit să-l introducă în bucătărie şi să dea drumul la gaze. Cuprins de remuşcări Vasile i-a cerut amănunte lui Ion despre modul în care se produce moartea prin asfixiere.
- Măi Vasile, mai ţii minte acum doi ani când ai coborât în beci să vânturi vinul şi te-a găsit nevastă-mea prăbuşit lângă butoi şi cu furtunul în gură?
- Mai ţin, cum să nu ţin, că doar ea mi-a facut respiraţie gură la gură.
- Păi vezi, aşa e şi cu porcul.
- Şi lui cine-o să-i faca respiraţie gură la gură, tot nevastă-ta?
- Vasile, vezi că te-ntreci cu gluma şi te las cu porcul în baltă.
- Păi chiar că e-n baltă, uite ce-a facut animalul, a răsturnat ceaunul de apă de pe aragaz şi mălaiul din dulap şi-acuma se tăvăleşte-n el ca-n noroi. Auzi Ioane, eu zic c-ar trebui să schimbăm metoda. A trecut mai bine de o oră şi nu se-ntâmplă nimica. Mai bine să-l împuşcăm în cap cu pistolul de împuşcat cuie.
- Măi Vasile, nu sunt eu de vină ca ţi-ai construit o bucătărie aşa de mare, cum ai vazut tu pe Discovery că-şi fac americanii. E prea largă şi gazul ăsta de butelie e prea diluat. Uite ce-o să facem. Tu ţii porcul cu gura deschisă şi-i vâri deştele în nas iar eu îi bag furtunul de la butelie pe gât. În felul ăsta el o să tragă din furtun ca la şedinţele de aerosoli de la Băile Felix.
- Să-i mai dăm atunci nişte bere cu pâine să stea liniştit, zise Vasile înţelept.
Ion şi Vasile s-au luptat cu monstrul ce cântărea circa 140 de kilograme, încă vreo două ore. Dupa 10 litri de bere au reuşit să-i bage furtunul în gură. L-au ţinut aşa vreo 30 de minute până când porcul a dat semne că nu mai mişcă. S-au privit atunci în ochi cu bucuria muncii împlinite şi cu sentimentul că, deşi sunt doi ţărani de unde a-nţărcat mutu scroafa, au intrat şi ei în Europa. În timp ce-şi ştergea broboanele de sudoare de pe frunte, Vasile şi-a aprins o ţigară, gândindu-se ce moarte uşoară a avut până la urmă porcul. La flacăra brichetei n-a mai apucat să vadă decât expresia îngrozită de pe faţa lui Ion. A doua zi, la ştirile de la ora 5, oamenii din satul Mitocu Bălan povesteau cum s-a abătut din senin asupra localităţii o ploaie cu bucăţi de şorici gata pârlite, foarte gustoase şi fară pic de toxine."
Săracul porc! Ce s-o fi ales de sufletul lui după ce i-a explodat şoriciul?
Scrieţi-i lui Dani pe adresa Piatra-Neamţ, str. Calistrat Hogaş, nr. 39 sau pe e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
| < Anterior | Următor > |
|---|
