Luni, 7 martie, începe Postul Paştelui, cel mai lung şi cel mai aspru dintre toate.
Carnea, peştele, brânzeturile şi alcoolul vor fi înlocuite, în perioada următoare, cu legume, soia, fructe şi apă, pentru creştinii care şi-au propus să ţină Postul Pastelui. Doar că această perioadă nu trebuie însemne doar abţinere de la mâncare, ci şi fapte bune, milostenie şi împăcarea cu cei cu care suntem certaţi. Fără fapte bune, postul rămâne o dietă sau un regim alimentar. Pe parcursul acestei perioade vor exista şi dezlegări la peşte, în zilele de sărbătoare marcate pe calendarul bisericesc cu cruce roşie.
Comparat cu călătoria de 40 de zile a poporului evreu în pustiu, Postul Paştelui trebuie să se încheie cu mărturisirea păcatelor şi apoi, pentru creştinii care primesc dezlegare de la preot, cu împărtăşanie.
Pentru ca organismul să ramână, totuşi, echlibrat în aceasta perioadă a Postului Mare şi pentru ca bolile să nu se instaleze uşor, se recomandă să se consume mai multe legume şi fructe nu doar cartofi, paste şi fasole.
Postul este considerat o perioadă de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinţei, a curăţirii inimii şi minţii, de reîntoarcere către poruncile Domnului. Ca şi celelalte posturi de peste an, este un act de liberă voinţă, nu o obligaţie. El trebuie ţinut, în primul rând, cu gânduri şi cu fapte bune. Nu toti creştinii pot ţine post în asteptarea Sfintelor Sarbatori Pascale, acesta fiind un lucru acceptat şi de canoanele bisericesti. Astfel, copiii cât şi persoanele bolnave sunt iertaţi dacă nu ţin post.
Deniile
Unele dintre cele mai profunde, frumoase si înălţătoare slujbe creştine din această perioadă sunt deniile. Deniile din ultima săptămână a postului atrag o mulţime de credincioşi. Până la începerea deniilor, în săptămâna a cincea din Postul Paştelui, casele trebuie să fie îngrijite, curţile măturate iar pomii din livezi şi grădini curăţaţi şi văruiţi.
| < Anterior | Următor > |
|---|
